fbpx
Home / LifeStyle / Vacante & Calatorii / Manastirea Bogdana

Manastirea Bogdana

Manastirea Bogdana poarta hramul Sfantului Nicolae si isi trage numele de la voievodul Bogdan Voda (1359-1365) care a zidit-o ca multumire adusa lui Dumnezeu pentru izbanda in lupetele ce le-a purtat pentru a pune bazele unui stat liber si independent la rasarit de Carpati, in Tara Moldovei. Acest sfant locas de inchinare avea sa-i fie si necropola atat lui, cat si urmasilor familiei sale, aici fiind ingropati domnitorii Moldovei pana in timpul lui Alexandru cel Bun, dar si rudele familiilor domnitoare.

Aceasta este prima constructie religioasa de piatra din Moldova, pastrata in forma ei originala, nealterata pana astazi, fiind considerata un adevarat document de nastere a arhitecturii Moldovei.

Manastirea Bogdana Manastirea Bogdana Manastirea Bogdana

Manastirea aminteste de zbuciumatele vremuri legate de intemeierea statului feudal moldovean si constituie expresia unei admirabile sinteze artistice intre arhitectura romanica, gotica si bizantina. Dispozitia generala a planului prezinta caracteristicile basilicii romanice cu cor si cu absida. Tendinta de a frange unele arcuri si bolti sunt caracteristice arhitecturii gotice, iar specific arhitecturii bizantine este delimitarea spatiului interior in altar, naos, pronaos si pridvor.

Istoricul afisat in biserica consemneaza ca, probabil primul strat de pictura dateaza din primele decenii ale sec. XIV-lea, din vremea lui Alexandru cel Bun. In timpul voievodului Alexandru Lapusneanu, in anul 1558, se inregistreaza un nou strat de pictura. Un al treilea strat de pictura ar fi din anii 1745-1750, in timpul episcopului Iacob Putneanul. Frescele ajunse in aceasta ultima faza sunt acoperite cu o pictura realizata in tempera, de pictorul bucovinean Epaminonda Bucevschi in anul 1880. in tabloul votiv, pictat in naos, Alexandru Lapusneanu alaturi de Bogdan I si de Alexandru cel Bun, se afla si Stefan cel Mare, dovada a executarii picturii in timpul sau.

Alegerea bisericii Sfantul Nicolae ca loc de odihna a domnitorilor este dovada incontestabila a primei biserici de piatra din Moldova. Astfel, in naos se afla 7 morminte. Primul mormant, in coltul sud-estic al naosului este al lui Bogdan I.

Pe aceasi latura a naosului este inmormantat si Latcu Voievod. In apopierea mormintelor lui Bogdan I si a lui Latcu este un mormant cu inscriptia lespezii funerare stearsa, fiind amplasat la nivelul pardoselii si nu deasupra ca celelalte. Dupa dimensiunea pietrei funerare se presupune ca aici a fost inmormantata o femeie, poate chiar Maria sotia lui Bogdan I sau Ana, sotia lui Latcu. Pe de alta parte istoricul Stefan Gorovei sustine ca acest mormant apartine lui Petru I, acesta nefiind inmormantat la Probota.

El isi argumenteaza opinia prin faptul ca la Radauti, pana la Alexandrul cel Bun, erau inmormantati voievozii conform succesiunii lor la tron, astfel ca dupa Bogdan I si Latcu urma Petru I, deci mormantul acestuia urmand celui lui Latcu. Langa peretele nordic sunt 4 morminte ale lui Stefan I, Roman I, Bogdan, fratele lui Alexandru cel Bun si Bogdan, fiul lui Alexandru cel Bun. In pronaosul bisericii, se afla 3 morminte. Pe latura nordica se afla mormantul Doamnei Stana, sotia lui Bogdan al III si mama lui Stefanita Voda si mormantul Anastasiei fiica lui Latcu. Inaintea usii pronaosului se afla piatra de mormant a episcopului Ioanichie, mort in 1504.

Tot in pronaosul bisericii se afla si moastele Sfantului Ierarh Leontie. Sfantul Leontie s-a calugarit la Manastirea Bogdana sub numele de Lavrentie, iar mai tarziu, primind harul preotiei, s-a retras in codrii Radautilor, unde a ridicat o biserica din lemn cunoscuta sub numele de Schitul lui Lavrentie sau Schitul Laura, una din cele mai vechi sihastrii din Nordul Moldovei. In timpul domniei lui Alexandru cel Bun el devine ierarh al Episcopiei de Radauti. Dupa un timp nu prea indelungat s-a retras din scaunul episcopal, reintorcandu-se la sihastria sa de pe Valea Putnei, unde a imbracat Marea Schisma monahala sub numele de Leontie. Murind la scurt timp dupa aceasta, a fost inmormantat de
ucenicii sai in biserica de lemn a schitului Laura. Moastele Sfantului Leontie, inzestrate de Dumnezeu cu darul facerii de minuni, au fost mutate in catedrala episcopala de la Radauti.

Dupa intemeierea statului si totodata a manastirii Bogdana, aici au fost puse bazele invatamantului religios din Moldova, prin infiintarea unei scoli. Nucleul acestei scoli era constituit din calugari si printre ucenicii calugarilor erau si mireni care deprindeau stiinta scrisului si a cititului pentru a deveni logofeti ai Cancelariei domnesti sau de dascali ceruti de treburile Cancelariei episcopale.

Manastirea Bogdana prin activitatea culturala desfasurata aici, inca de la intemeierea ei in primii ani ai constituirii statului feudal moldovean, prin scoala manastireasca si apoi prin tipografia ale carei carti au ajuns in Maramures si Ardeal si prin atelierele manastirii, s-a dovedit a fi un adevarat centru cultural, contribuind la mentinerea unitatii de neam, de limba si credinta a romanilor.

 

evomag.ro astratex.ro kurtmann.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *