Jocurile copilariei de altadata
Desi traim intr-o era in care pana si copilul de un an stie cum sa gestioneze jocurile de pe tableta, eu totusi ma gandesc adesea cu melancolie la jocurile copilariei de altadata. Imi par de mult uitate intr-un cufar vechi la care cheia parca s-a pierdut! Nu mai vezi in jur copii atat de activi, precum eram noi in anii de dupa Revolutie. Si tare frumos si interactiv mai trecea timpul, prieteniile erau pure si adevarate, iar oamenii egali si simpli.
Desigur ca exista competitie si atunci, insa trebuia sa depui un plus de efort pentru a te desemna in locurile fruntase! Toti copiii eram buni la jocuri si ceea ce e comic, e ca nu ne plictiseam niciodata sa le tot repetam.
Am ales astazi de 1 iunie, Ziua Internationala a Copilului, sa depanam amintiri si sa ne amintim impreuna jocurile copilariei de altadata (cate imi amintesc :D):
Cum se joaca: se aleg trei jucatori , unul va sta in mijloc pe post de MAGARUS si ceilalti doi vor trebui sa arunce mingea de la unul la altul, astfel ca cel din mijloc sa nu o prinda. In caz ca o prinde, cel care a pasat mingea gresit, ii va lua locul de MAGARUS.
Cum se joaca: se delimiteaza spatiul in care se va juca jocul si din care copii nu au voie sa iasa. Se alege un jucator caruia i se leaga o esarfa pe ochi ( de aici si numele de Baba Oarba) si care trebuie sa porneasca orbeste spre a-i prinde pe ceilalti jucatori, care fug din calea acestuia. Odata ce un jucator a fost prins de mainile ‘babei’, aceasta incearca sa-i ghiceasca numele, atingandu-l, mirosindu-l si pipaindu-l.
Cum se joaca: se alege o bucata de 1 m elastic si se trece printe picioarele a doua persoane. A treia persoana este si cea care incepe jocul, sarind mai multe numere ale elasticului: fara sa-l atinga, sa-l incalece sau chiar sa sara peste el.
Cum se joaca: se aleg doi ‘vanatori’ care sa arunge mingea de la unul la altul, incercand sa atinga ‘ratustele’, adica ceilalti jucatori aflati la mijloc. Mingea trebuie sa zboare de la un ‘vanator’ la altul cu repeziciune pentru a ochi cat mai multe ‘ratuste’ de preferinta. ‘Ratusca’ care prinde mingea va avea o viata in plus. Jucatorii-rate atinsi de minge trebuie sa iasa afara, iar primii descalificati vor lua locul vanatorilor la jocul urmator. Când rămâne doar o ‘rata’ in mijloc, se va numara atatea aruncari cati ani are aceasta, si daca nu este ‘impuscata’ castiga echipa ‘Ratelor, in caz contrat cea a ‘vanatorilor’.
Cum se joaca: un fel de sotron jucat mai mult in partea Moldovei, un pic agresiv care ne facea sa avem genunchii juliti. Se alcatuiau doua echipe si fiecare membru al echipei adverse trebuia sa parcurga anumite trasee pentru a patrunde in casa adversarului. Pe parcursul acestor trasee, inamicii se puteau impinge pentru a nu putea ajunge la refugiu ( micile cercuri) unde se avea imunitate. Se castiga atunci cand membrul unei echipei atingea primul coltul ‘casei’ adversarilor denumit si FRUNZA.
Cum se joaca: se aseaza de preferinta mai multi jucatori (>3) unul langa altul si se incepe prin primul jucator ce-i sopteste la urechea celui de langa el, un anumit cuvant ales la intamplare; acesta la randu-i trebuie sa transmita acelasi cuvant mai departe, soptind in urechea jucatorului de langa el s.a.m.d cuvantul se sopteste de la unul la altul, pana la ultimul jucator care trebuie sa spuna cu voce tare ce cuvant este. Este un joc fara castigatori, mai mult de amuzament, deoarece de regula se porneste cu un cuvant si se ajunge la altul.